No comment #7
Citeam la lamaie despre vointa lui Dumnezeu si mi-am adus aminte de poza asta. Ce ziceti? E vorba de o religie bazata pe iubire si intelegere? Urasc ipocrizia!
Related posts:
- No comment #16 var linkwithin_site_id = 70067; //LinkWithinCodeEnd -->...
Nu stiu in alte credinte, dar in credinta ortodoxa, frica de Dumnezeu de care se tot vorbeste nu e ca frica de moarte sau frica de ‘pedeapsa’.
E frica aceea pe care o simte copilul pentru parintele sau, sa nu il intristeze. Desi nu am crescut intr-o casa de credinciosi (deci nu stiam prea multe ), imi aduc aminte, atunci cand vroiam sa fac ceva ce nu ii placea mamei, chiar daca nu avea cum sa ma ‘prinda’, aveam o strangere de inima, o ‘frica’ la gandul ca s-ar intrista daca m-ar vedea. Pedepse oricum nu prea primeam, deci frica de ceva rau nu aveam, stiam ca orice as face, mama ma va ierta. (deh, copilul rasfatat:) )
Si de multe ori, nu mai faceam… de frica? de iubire?. :)
Am lasat un reply pentru ca de multe ori am vazut confuzia acesta… si desi nu exista padure fara uscaturi, ma cam deranjeaza generalizarile (“Ce ziceti? E vorba de o religie bazata pe iubire si intelegere? Urasc ipocrizia!”) sau cand cineva vorbeste in necunostinta de cauza-asta fiind valabil si pt cei ce promoveaza aceste intelesuri gresite.
Asa cum de multe ori cand eram mici nu intelegeam de ce ‘nu e voie’ ceva, parintii ne-au invatat spre binele nostru. Asa si cu ‘regulile’ astea absurde– pe care cei mai multi dintre noi nu le inteleg.
Si inca ceva, am observat ca multe intelesuri care inainte insemnau ceva pozitiv, acum au conotatie negativa- de ex. “esti o mironosita” sau, ca sa nu fie ceva cu sens religios “aia e o mimoza”. Oare care e adevaratul sens?
Asta e parerea mea–daca am suparat cu ceva, iertare!