De cateva ore il astept pe vecinul din curtea de langa, trebuie sa-mi dea voie sa fac reparatii. Aproape s-a intunecat cand vine, ii zic buna ziua si sa ma astepte putin sa vin pana la el. Trebuie sa ocolesc toate casele, alerg pe strazi, sa fac U-l si ajung in curtea vecinului. Pare de treaba, zidul meu din curtea lui e alb si curat, pare reparat de curand, aproape nu are nevoie de nici o schimbare. Vorbim putin de izolatie, undeva de la 2m in sus ca sa nu-i iau din curtea ingusta. O iau inapoi, la stanga, o straduta ingusta, din nou la stanga si ma trezesc intr-o zona ciudata, un fel de maidan, departe. Printre curti murdare vad o casa veche, rea, decoratiile complicate din lemn ud si innegrit imi aduc aminte de o casa cu fantome. Trec prin balti si noroi si ajung intr-o zona de case si blocuri amestecate. Deasupra unor gradini vad pe stanga o structura. Pare o casa circulara, sau un rollercoaster. Parca as trece mai departe dar ma simt atras de frumusetea structurii. E derapanata, fara geamuri, usi, pereti sau plafon, doar umeri, arce, contraforturi albastre cu o textura osoasa. Ma atrage irrezistibil si o gasesc intr-un spatiu viran inconjurata de un gard ruginit, paragina. Ma cuprinde o stare de revolta irrezistibila, o stare de pierdere. Fac o piureta cautand pe cineva sa-i explic, sa impartasesc revolta dar ma trezesc cu fata spre un intrand de blocuri urate cu o biserica termopanata ascunsa intre garaje si cosuri de gunoi. Oameni cu fete intunecate trec ca niste umbre. Parca ma simt totusi mai bine prin comparatie si uit de umerii albastrii ai structurii imbatranite. O iau din nou spre casa. Intru in curte, in zidul cu vecinul a aparut o gaura. Incerc sa inchid poarta, sunt doua. Una la mine in curte si una in curtea vecinului. Le inchid si ma asez pe treapta in conul de lumina galbena al becului.

No related posts.