De ce … cu cursiera?

Scriam acum cateva saptamani despre mersul cu bicicleta prin Bucuresti. Cursiera pe de alta parte e un capitol total separat si particular.

Pentru cei care n-au mers niciodata cu cursiera este putin greu de inteles de ce s-ar aventura cineva pe o bicicleta cu niste roti super subtiri prin praful si aglomeratia de pe un drum national. Adevarul insa este ca o data ce ai mers cu cursiera senzatia de viteza, libertate, autonomie iti vor ramane tot timpul in minte. Intr-un fel e o senzatie mult mai apropiata de zbor comparata cu orice alt tip de bicicleta.

Problema apare atunci traiesti in Bucuresti si ai vrea sa mergi cu cursiera un pic, un pic in fiecare zi de exemplu, un pic in fiecare weekend, atunci cand nu vrei/sau nu poti sa aloci mai mult de jumatate de zi in weekend pentru asta. Atunci vei remarca ca orasul e inconjurat de un purgatoriu de mizerie, drumuri prafuite si super aglomerate. Vei remarca ca in orice directie trebuie sa mergi cel putin 30 de km pana ajungi la un pic de verdeata. Si ajuns acolo trebuie sa te intorci pentru ca lucrezi pana la 19:00, se intuneca la 21:00 (in cel mai bun caz) si-ti ia o ora dus si o ora intors.

Si poate asta ti se pare ok daca nu ai fost prin alte locuri unde oameni la 40 – 60 ani isi iau cursiera sambata de dimineata, si mergand pe un drum perfect asfaltat, printre paduri sau parcuri special amenajate, isi petrec jumate din zi respirand aer curat si facand miscare. Eu pe de alta parte de fiecare data cand ies, reusesc sa inghit atata praf, sa ma las complesit de atatea masini si mizerie incat mersul cu cursiera a devenit una din activitatile care ma face sa urasc ca traiesc aici aproape la fel de mult ca statul la cozi.

Si totusi de fiecare data o iau de la capat, pentru un pic de zbor prin noroi si fum de esapament iar o data sau de doua ori pe an poate reusesc sa ies un pic mai departe, departe de purgatoriul din Bucuresti si atunci nu mai gasesc nici un motiv sa ma intorc.

10 Responses

  1. acum vro 2 ani ma mai aventuram direct cu cursiera de acasa spre snagov sau pe drumul vechi spre mare. acum insa mizeria si aglomeratia m-au impins la o alta tactica: sui cursiera in masina si merg pana la iesirea din oras (dupa otopeni sau la sellgros in pantelimon dupa caz) dupa care incep sa "zbor" :)

  2. Si eu mi-as dori sa pot merge cu o cursiera, insa drumurile pe care le frecventez eu cel mai mult (prin Bucuresti si Magurele) necesita mountainbike din pacate. Cu bicicleta de cilcoross (700×35 28") fac bataturi serioase in palme si in talpi de la vibratii si traiesc tot timpul cu senzatia ca nu mai ajung cu ea intreaga acasa. Traficul ma obliga sa merg destul de mult pe dreapta, pe langa bordura, insa acolo asfaltul este deosebit de deformat, plin de gropi si guri de canalizare, fara sa mai amintim prea mult de mizeria in exces. Cu mountainbikeul am senzatia de mare ineficienta dar imi ofera mai mult confort, insa cum un drum in Bucuresti inseamna pentru mine intre 30 si 50 Km (insumati la dus-intors) trebuie sa las mb-ul si sa iau o bicla mai usoara si mai sprintena. Totusi, imi este frica sa merg pe cursiera din motivele mai sus amintite, dar o recomand cu mare caldura pentru calatorii lungi pe drumuri mai bune. Dupa mine, cursiera reprezinta regina bicicletelor, cu cel mai mare randament. Numai la ideea ca folosesti ~350W (adica 1/2 CP) si mergi cu 40-45 Km/h te gandesti la ineficienta tuturor celorlaltor mijloace de transport, sau chiar alte tipuri de bicicleta. Pentru Bucuresti recomanda bicicletele hibrid, de tip touring sau ciclocross cu roti mari si relativ subtiri, dar mai rezistente decat cursierele.

    Aceasta este parerea mea.

  3. Te inteleg pentru iesirea cu masina din pacate poti face asta in weekend si-ti consuma cel putin o ora in plus. Daca ai vrea sa iesi si in timpul saptamanii esti cam blocat.

    Poate ne intalnim intr-un weekend pentru o iesire, poate avem ritmuri similare.

  4. De curand mi-am luat si eu o cursiera. Pot spune deasemenea ca este un cosmar sa te plimbi pe strazile supraaglomerate din Bucuresti, sa respiri un aer poluat, greu si obositor sau la intoarcere sa te uiti la roti si sa le verifici daca nu cumva sunt 8. Pana acum nu am avut probleme pt ca am janta dubla dar altfel fiind pusa problema… urasc cioburile! Am schimbat de 4 ori baieurile intr-o luna! Cand tie lumea mai draga ca ai un drum lin, fara masini imprejur (fara aglomeratie), este sambata dimineata, nu te preocupa gropile din asfalt deoarece este relativ drept, ah ce bine e, ce perfect e totul… fsssssss… acum hai acasa… pe langa! (asta e partea cea mai frumoasa-Herastrau-Salajan)

  5. Sa stii ca te inteleg, imi place foarte tare sa merg cu cursiera dar oricat mi-ar place orasul asta te omoara prin mizerie si praf. Deocamdata am pus cursiera in cui si am tot iesit la aer curat cu MTB-ul. Probabil ca atunci cand o sa fim batrani o sa fie si la noi drumuri mai libere si mai putin praf, pana atunci astept.

  6. Buna ziua,

    As vrea sa va retin putin atentia si sa va cer cateva sfaturi legate de cursiera.
    Si eu merg in Bucuresti cu o bicicleta MTB si as dori sa-mi achizitionez o cursiera.
    Problema este statura mea. am 1.9 m si 105 Kg. Initial m-am gandit sa pun ceva bani deoparte sa-mi iau o cursiera “mai rasarita”, dar apoi am citit pe ici-colo cum ca nu ar rezista la greutatea mea, mai ales pe drumurile din Bucuresti.
    Asa ca m-am gandit sa-mi iau intai ceva mai ieftin de genul First Bike sau DHs, sa ma obisnuiesc cu ea si daca s-o rupe….. sa-i fie de bine. Macar nu dau atat de multi bani pe ea.
    Ce ma sfatuiti sa fac? Sa-mi iau una ieftina sau sa-mi iau direct ceva la 1200-1600 lei? pentru ca SH nu-mi iau.
    Si inca ceva….
    Caucuicurile rezista la greutatea mea, sau imi trebuie ceva special?

  7. @radu: iti recomand inainte de toate sa-ti calculezi dimensiunile bicicletei. Poti incepe cu un tool online gen cel de aici: http://www.competitivecyclist.com/za/CCY?PAGE=FIT_CALCULATOR_INTRO Parerea mea personala e ca orice bicicleta DHs e un ban aruncat. Cand a fost vorba de cursiera eu mi-am luat un second hand si am fost foarte multumit. Daca vrei cursiera pentru mersul prin oras atunci nu cred ca o sa castigi ceva in afara de mai multi nervi. Despre cauciucuri avand in vedere ca nu cred ca vrei sa dai multi bani probabilitatea cea mai mare e sa faci snake-bite-uri. Datorita greutatii cand lovesti o bordura pur si simplu camera se sectioneaza cu cercul si apar 2 gauri ca o muscatura de sarpe. Mie mi se pare greu de mers cu cursiera si prin oras si prin afara datorita mizeriei, masinilor, etc. Mai curand as incerca, daca e o pb de viteza niste cauciuri slick. Toate bune, Len.

  8. Multumesc mult de sfaturi, dar aproape ca m-am hotarat la ceva.
    Asta http://dkbike.ro/index.php/component/virtuemart/?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&product_id=51&category_id=14
    Stiu ca e scumpa, dar prefer sa mai strang ceva bani si apoi sa o iau.
    Am fost si am probat ieftinelile alea de la Rich si DHS si ambele imi sunt mici.
    Apoi am fost la DKBIKE si am vorbit cu baietii si in pretul asta imi pun niste cauciucuri mai bune, care se umfla pe la 9 barr.
    Oricum, mai astept putin.
    Toate bune.

  9. Eu merg zilnic aproximativ 15 km cu cursiera prin Bucuresti și este foarte placut. Am avut probleme cu ovalizarea jantelor dupa ce am luat un mic damb cu vreo 40km/h, am spitat janta spate, am centrat-o si de anunci merg mai cu grija, iar bordurile le cobor foarte incet. Chiar ieri m-am plimbat putin cu o bicicleta cross a unui prieten, nou nouta, frane hidraulice pe disc si alte nebunii, insa tot mai mult imi place cu cursiera mea, care are 23 de ani.

  10. am mers prima data cu o cursiera cand aveam 8 ani. de atunci nici o alta bicicleta obisnuita nu mi-a depasit asteptarile. respect!

Leave a Reply

*