Tunisia – cateva concluzii, organizatorice

Aventura Tunisiana a fost o experienta deosebita. E o lume diferita. In Tunis te socheaza mai intai toti oamenii imbracati in negru, majoritatea barbati, aglomeratia infernala care pe la 19 dispare brusc si lasa strazi pustii pline de gunoaie. Cum mergi spre sud apar luptatorii Jedi, cafenelele pline de barbati, barbati care vand totul de la plastice la dresuri de dama si paturi chinezesti sau motorina (gasoil) pe marginea drumului. Femeile sunt doar niste umbre care apar rar si fug repede, sterse, fara voce :(

Next slide

Initial m-am simtit un pic in nesiguranta dar am mai fost in nordul Africii si aici oamenii sunt prietenosi, deschisi. Chiar si in souk, in medina, nu alearga dupa tine, nu sunt insistenti, vorbesc cu tine si pozele sunt gratis. Francais? English? Hollanda? Canada? te intreaba des. Roumania, le raspunzi si unii, nu foarte multi, din ei iti zic un Buna Ziua, restul Bonjour. Chiar si in mijlocul desertului, nomadul analfabet vine sa stea cu tine la foc. Influenta occidentala se vede peste tot, in lucruri bune dar si in betoane, plastice si o amestecatura colorata de geci de piele, blugi, ochelari de soare si burnuzuri din lana de oaie. Limba acestor jedi e franceza, pe care o rupe cam toata lumea un pic.

Next slide

Cu masina si hotelul socul e doar de organizare. Nimic nu se prea poate face pe net. Hotelurile nu au nici macar pagina de net iar pe booking.com gasesti 10-15 referinte fara sa ai si booking online. Primul hotel din Tunis, Hotel Salambo, care avea pagina pe net era cam jalnic in schimb Hotel de Russie sau Hotel de France arata incomparabil mai bine la un pret similar. Nu au insa net si nu vorbesc foarte bine franceza, trebuie sa suni si sa te intelegi cat de cat la telefon. Cand esti pe drum dai 2-3 telefoane si gasesti ceva, chiar si o camera incalzita.
Pentru masina la fel, poti alege o mare firma occidentala sau una locala, la o treime de pret si asta negociabil. Dar tot la telefon. Noi am luat de la Camelcar si a fost o alegere buna in ciuda celor cateva ore de asteptat si la primire si la predare. Nici macar n-am spalat-o la final. In rest, pe drum, de baza s-a dovedit Le guide du Routard. Lonely Planet si Michelin sunt mai mult orientate pe o descriere a zonelor si sunt mai incomplete in ceea ce priveste informatiile turistice.

 

Am stat in gama “bon marche” adica intre 40 si 60 dt camera dubla adica ~ 20-30 eur. Cam 10 – 15eur/om/noapte camera cu baie si mic dejun. In pesterile troglodite pentru extra 5dt (2.5 eur) am primit si niste portii gigantesti de mancare seara. Poti oricum, mai ales acum, inafara sezonului negocia un 10-20%. Chiar si cortul de la Camp Mars l-am negociat de la 100 la 50 dt/noapte in conditiile in care eram singurii acolo. Cred ca cele mai primitoare (si mai ieftine) au fost grotele troglodite de la Matmata si hotelul 20 mars din Douz. E adevarat ca principalul criteriu a fost sa existe incalzire si asta nu este deloc ceva de la sine inteles intr-o tara cu o luna de iarna in care oricum nu vine nimeni. Marea majoritate sunt incalzite cu aerul conditionat si asta intr-un caz bun, multe nu au nici un fel de incalzire si la 6C noaptea dupa zile de ploaie la cort asta conteaza enorm. Baile au fost insa peste tot curate.

Next slide

Pentru masa am dat cam 20-40dt pentru 4 persoane cu salate, supe, couscous si ceai. Nu e insa multa carne in couscous pentru cei carnivori. De multe ori nu exista meniu si ti se aduce in ordine: o supa de orz sau grau uneori foarte picanta, un brique (o clatita prajita in ulei si umpluta cu ou, peste, etc.) si un couscous cu legume.
Revenind la masina, motorina costa in jur de 1.1 – 1.2 dt (0.6 eur) litrul la benzinariile in sens european si doar un pic mai putin la cei care vand canistre de plastic la marginea drumului, nu a fost insa cazul sa luam de la cei din urma. Am gasit insa destul de greu niste canistre bune pentru luat in desert, majoritatea fiind turnate din plastic local, neetanse si cam fragile asa ca am reusit sa murdarim multe chestii cu motorina care a curs in bena. In rest n-am avut probleme, chiar cu bena legata cu sfoara si plina ochi de bagaje. Sunt destul de multe baraje de politie insa numarul albastru, de inchiriat, si un bonjour au fost suficiente ca sa trecem mai departe. Nu am simtit deloc ca ar fi stare de necesitate sau agitatie.

Next slide

Internetul, daca pot sa-l numesc asa, nu are nici o legatura cu ce numim noi internet. Acasa avem niste viteze astronomice fata ce ce e aici. Am cautat initial un sim de la Orange insa cum am dat doar peste Tunisiana am luat de la ei un sim. Pentru cam 20-30dt (10-15eur) iti iei telefon sa suni la hoteluri si 300Mb de net. E vorba insa de GPRS/EDGE care in plus e si filtrat. SMTP-ul e complet blocat si viteza e complet nesemnificativa. Poti doar sa cauti 2 cuvinte pe google si sa-ti iei mailul dupa minute de asteptare, nu poti insa sa si trimiti mailuri. La hoteluri poti gasi uneori, dar nu totdeauna, un WiFi gratis dar in cel mai bun caz doar la receptie. Asa ca intr-o saptamana cu greu am consumat 120Mb.

Next slide

Vremea a fost insa foarte diferita fata de ce ne asteptam. In desert a plouat torential 2 zile si a fost foarte frig inainte sa fie mai cald. O vreme extrema fata de normal din cate am inteles. Unul din primele lucruri cand ajung acasa o sa fie sa-mi cumpar un sac de -10C pentru urmatorul drum in desert :)

Next slide

Au fost putini turisti pe drum, putin mai multi in sud de tot, in caldarea cu nisip pentru jocuri cu motoare. E insa o lume saraca, saracita, un pic prea barbateasca si din care razbat destule frustari. Nu cred ca as veni aici sa stau inchis intr-o statiune all-inclusive din nord-est, la Hammamet sau Djerba. Acolo sunt doar tarcuri inchise si etanse pentru oameni care nu vor sa vada lumea asta si sunt complet separati de ea. E totusi Africa si nu m-as putea simti bine in slip pe plaja stiind ca la 10km femeile sunt inca ascunse dupa voaluri si perdele. E de preferat asa, sa vezi, sa atingi un pic lumea asta, nu vacanta ci experienta.

Next slide

E bine insa, sunt ca si noi dupa revolutie, gata sa creasca, sa munceasca, la fel ca si noi nesiguri de directie dar plini de optimism. Daca o sa revin peste cativa ani o sa fie totul diferit.

Next slide

Next slide

Si in final, harta traseului, multumiri Ionut:

View Larger Map
 

Leave a Reply

*