Visiniu, dusmani, povesti africane si imprimante

Vineri, dupa inca o saptamana de oboseala, am ajuns frant acasa. Peste gard se auzea o muzica ca un patefon cu un disc sgariat. N-am rezistat curiozitatii si am investigat. Vecinul, intr-un slip visiniu facea plaja pe banca din curte si asculta muzica la un radio vechi din ala cu husa de piele intr-o liniste si pace desavarsite, complet fara griji.

Sambata, dupa coborarea din Siriu, ajuns la civilizatie si manele cu dusmani mi-am dat seama ca “dusman” implica “egalitate”. “Dusman” e cineva pe acelasi nivel de putere, un fel de “prieten” gone wrong din competitie pe aceleasi resurse. Dusmanul printului nu era taranul din livada si nici invers. Deci “dusman” implica “egalitate” si competitie pe resurse.

Astazi am vazut o poveste africana cu personaje negative, pozitive ca orice poveste. Diferenta cea mare e ca vrajitoarea cea rea nu moare la sfarsit, e si ea doar o victima, un rezultat al unei suferinte, al unui alt rau mai mare, nespecificata. Asa ca personajul pozitiv trebuie sa o “salveze” pe vrajitoare si pana la urma se insoara cu ea.

Am pierdut cateva ore bune cu imprimanta mamei mele zilele astea. Dupa ce am instalat, reinstalat, compilat, debugat problema era de fapt in alta parte. Am uitat ca in povestile cu imprimante personajul rau e chiar imprimanta propriu-zisa.

Leave a Reply

*